Cercetătorii Universităţii California-Riverside au publicat un studiu privind urmărirea utilizatorilor P2P de către companiile ale căror produse sunt piratate. Concluzia: toţi cei care folosesc reţelele P2P transmit date permanent unor „falşi utilizatori� configuraţi de companiile media. Anirban Banerjee, Michalis Faloutsos şi Laxmi Bhuyan au colectat peste 100GB de informaţii TCP header la începutul anului 2006 folosind un client special conceput. Scopul studiului a fost determinarea „riscului de a întâlni un fals utilizator şi de a fi acţionat în înstanţă�. Rezultatele studiului sunt prezentate în lucrarea „P2P: Is Big Brother Watching You?�.

În ultimii ani, comunităţile P2P au suspectat că afiliaţi ai unor organizaţii ca RIAA - Recording Industry Association of America sau MPAA - Motion Picture Association of America sunt prezenţi în reţelele P2P în încercarea de a identifica persoanele care sunt implicate în transferuri cu fişiere supuse legilor de copyright. Companii ca SafeNet (denumită anterior Media Sentry) sunt implicate în activităţi de supraveghere, dovezile obţinute fiind folosite frecvent în procese (printre care şi cel al d-nei Jammie Thomas, amendată cu 222.000 $). Identificarea acestor organizaţii este dificilă, fiind foarte discrete prin natura activităţii pe care o desfăşoară. Totuşi, susţinătorii P2P au întocmit de-a lungul anilor liste cu plaje de IP-uri suspectate că ar aparţine acestor organizaţii. Conectarea la un „utilizator� care foloseşte o astfel de adresă IP înseamnă de cele mai multe ori că disponibilitatea fişierului pentru upload/ download a fost înregistrată. Prin procesarea datelor TCP header colectate pe parcursul a trei luni, cercetătorii Universităţii California-Riverside au ajuns la următoarele concluzii:

1. Utilizatorii care nu folosesc o listă de blocare sunt înregistraţi. Toţi utilizatorii participanţi la studiu care nu foloseau liste de blocare s-au conectat foarte repede la adrese IP înscrise în aceste liste. Între 12 şi 17 % din totalul de adrese IP din reţea se înscriau în această categorie;

2. Organizaţiile care desfăşoară activităţi de urmărire nu sunt foarte greu de evitat. Restricţionarea primelor cinci adrese IP înregistrate în listele negre scade posibilitatea de a fi detectat la 1%;

3. Companiile deţinătoare ale materialelor supuse drepturilor de autor îşi maschează prezenţa. De activităţile de urmărire se ocupă companii din afara acestora ca SafeNet sau BayTSP, care la rândul lor îşi disimulează foarte bine prezenţa. În urma căutărilor reverse DNS pe adresele IP din listele negre, numai 0,5 % duceau în mod evident la companiile media (căutările reverse DNS sunt folosite pentru a determina numele de host asociat unei adrese IP);

4. BOGONS - liste de adrese internet care nu au fost alocate, nefiind folosite în mod obişnuit. Dintre primele 15 entităţi din lista neagră descoperite în timpul testelor, 12 erau BOGON. Cercetătorii au precizat că „aceste surse îşi ascund în mod deliberat identitatea în timp ce pun la dispoziţie fişiere în reţelele P2P�. Căutările reverse DNS asupra acestor adrese au oferit prea puţine informaţii utile.

Sursa: Gecad Net

If you enjoyed this post, make sure you subscribe to my RSS feed!